Toponimia orașului Soroca

Nu există izvoare documentare sigure ce ar explica originea  denumirii Soroca, există însă mai multe ipoteze propuse de specialiști în materie, și anume pe acestea le exprimăm mai jos.

1. Zamfir Arbore susține că originea numelui topic Soroca ar fi de la Serghus sau Serghidava, oraș getic situat pe cursul de mijloc al fluviului Nistru.

În 1991, Anatol Ieremia, în Soroca (Cronică documentară (1499-1999). Cugetul, 1999, numărul 3, p. 8), vorbește despre faptul că un portulan (ghid cartografic pentru navigație) din sec. XIII atestă pe locul oactualului oraș Soroca un burg (cetate, tîrg vechi fortificat) cu numele Saragosa.

2. Constantin Giurescu presupune că numele topic Soroca este de origine slavă – în rusește el înseamnă „coțofană”, – făcînd o paralelă între orașul Soroca și alte orașe ale căror nume au provenit de la nume de păsări: Voroneț (vorona), Corbul, Cioară, Rață, Cucu.

3. Cercetătorul rus V. A. Nikonov afirmă că denumirea Sorocii ar veni de la saraki, ceea ce înseamnă sărăcime, amintind despre vremurile grele și tulburi din trecutul nostru.

4. Dimitrie Cantemir scria în „Descrierea Moldovei” că mai înainte Soroca s-ar fi numit Alchionia, ea fiind așezată în cîmp, lîngă coline, pe Nistru. Această ideea este susținută și astăzi de unii specialiști, fără însă a fi prezentate și documentele ce ar confirma existența reală a bătrînei Alchionii.

În cunoscuta sa monografie „Soroca”, Nicolae Constantinescu adaugă la cele spuse de Dimitrie Cantemir: „Pe locurile unde se află Soroca, încă din veacul V î.e.n. era colonia grecească Olhionia. (...) Dacii, stăpînitori ai acestor ținuturi, sub regele Burebista, au zidit cu patru secole mai tîrziu, cam pe vremea nașterii Mîntuitorului, o cetate cu numele Sargus, sau Serghidava, preschimbat apoi în Crahita, sau Krahisava”. Pe la jumătatea veacului III după Hristos, adică pe la anii 240-250, orașul devine cunoscut cu numele Soroca.

5. Anatol Eremia lansează ipoteza că Soroca ar deveni de la „sorocul”, termen ce ne sugerează ideea că la Cetatea Soroca flăcăii moldoveni își făceau serviciul militar. În acest context, mai poate fi admis faptul că și țăranii din „satele ascultătoare de cetatea noastră de Soroca” își făceau slujba la Soroca atunci cînd le venea sorocul.

6. Ipoteza care poate fi cea mai aproape de adevărul istoric e propusă de cercetătorii contemporani, printre ei fiind și regretatul Ion Dron. Potrivit ei, denumirea orașului Soroca ar proveni de la numele posesorului moșiei pe al cărei loc, mai tîrziu, a fost construită cetatea și a crescut însuși tîrgul Soroca.

7. O ultimă ipostață referitoare la proveniența toponimicului Soroca a fost publicată în paginile României libere de Adrian Bucunescu: „De multe ori, aparențele sunt înșelătoare. Așa, de exemplu, în graiul moldovenesc de peste Prut, soroca înseamnă descîntec, farmec, înrudit, evident, cu panromânescul a sorocii – a descînta, a ursi, a predestina. Dacă ne mai amintim că, în Evul Mediu, străinii, mai ales occidentalii, scriau că românii sînt maeștri în descîntece și vrăju, lucrurile încep să se lege” (A. Bucurescu, „Noi cu descîntecul, rușii cu coțofana”, România Liberă, 19.06.2003)

Sursa: BULAT, Nicolae. Toponimia orașului Soroca. În: Retro Soroca. Chișinău, Continental Grup, 2012, p. 5.

Sursa imaginii: m.moldovenii.md