Secvențe din istoria Cetății și tîrgului Soroca

1. Pe locul actualii cetăți de piatră ridicată de meșterii lui Alexandru cel Bun a mai fost o cetate din lemn și pămînt, ctitorită de primii voievozi în a doua jumătate a secolului XIV. Procesul de creare a unei frontiere politice de-a lungului Nistru începe în 1362, timp cînd autoritatea voievodului de la Suceava se întinde asupra cursului de mijloc al fluviului Nistru. La 1419-1420, este atestată vama „Mitarevi Cameni” - Stînca Vameșului. Posibil, Soroca.

2. O continuitate a orașelor antice fortificate, a cetăților medievale o atestă atît autorii antici, cît și arheologii. Ptolomeus menționează în bazinul fluviului Nistru cinci orașe geto-dacice: Carrodunum, Maetonium (satul Rudi, Soroca), Clepidava (satul Cosăuți, Soroca) Vibantavarium și Eractum. Ținutul Soroca este destul de bogat în fortificații antice: Gorodok (satul Cunicea, sec. IX-XII după Hristos), Movila lui Iosif Pastuh (Inundeti), Zamca (Iorjnița), La Șanț (Napadova), la Baba Neagra (Redi - Cereșnovăț), La Trei Cruci (Rudi sec. IV- II înainte de Hristos), Șanțul Turcului sau Brazda Turcului (Slobozia-Cremene), Șnaț (Temeleuți, sec. IV-III î. de Hr.), Cetatea (Vertujeni, sec. IV-III î. de Hr.).

3. Soroca este atestată documentar la 1499, prin numele lui Costi Pîrcălab de Soroca, martor ocular în tratatul de pace veșnica dintre Ștefan cel Mare și craiul polonez Ioan Albreht. Costi Pîrcălab de Soroca este stră-bunul lui Grigore Ureche.

4. Cetatea Soroca a fost ridicată din piatră posibil după 1392, cînd domnul Moldovei Roman I s-a declarat stăpîn de la Munte pînă la Mare. Cetatea Soroca ar fi fost ridicată la răscrucea dintre sec. XIV-XV, mai ale pe timpul lui Alexandru cel Bun.

5. La ridicarea cetății au lucrat meșteri bistrițeni. Posibil și meșterii vărari au fost chemați tot din Bistrița; în Moldova, asemenea meșteri nu prea erau. La 1543-1546 Petru Rareș, începe un proces de reparație a vechilor cetăți, printre care Hotin și Soroca. Aceasta a fost condiționată de apariția și folosirea tot mai intensă a artileriei și era necesar de ajustat în interiorul cetății. Soroca la noile arme de atac – artileria. 

6. Meșterii care au lucrat la cetatea Soroca, au folosit mortar. 

7. La construcția cetății s-a folosit mai multă piatră din calcar – marna. În primul rînd pentru că ea predomina în regiunea Sorocii, era un bun amortizator și nu făcea schije de piatră, aceasta fiind cea mai mare primejdie pentru apărător al Cetății Soroca.

8. Specialiștii, care au efectuat cercetări arheologice și studii arhitecturale la Cetatea Soroca, au găsit o tangență între Cetatea Soroca și Palatului Farnese din Caprarola (Italia) și a Cetății Soroca, comparația fiind bazată pe faptul că ambele cetăți reprezintă un pentagon perfect. Nu susțin că Soroca ar fi fost influențată în construcția de arhitectura Palatului Farnese. Ele au fost construite perioade diferite. Palatul Farnese a fost început de la 1535 de Baldassere Perizii, apoi continuat de Antonio de Sangallo, la 1537, care i-a imprimat conturul unui bloc pentagonal. Construcția Palatului s-a încheiat la 1575. Tot la acea vreme (1575) Cetatea Soroca nu odată descărcase tunurile spre vadul ce unea țara românească Moldova cu Stepa Sălbatică.

Sursa: B36 de secvențe din istoria Cetății și tîrgului Soroca. În: Retro Soroca. Chișinău, Continental Grup, 2012, pp. 7-12.
Sursa imaginii: ro.wikipedia.org