Soroca în cărți

Orașul Soroca a trezit interes pentru mulți cercetători. Astfel, recomand atenției Dvs! cîteva cărți ce fac referință la istoria orașului și ținutului.

Soroca: 510 ani: almanh. – Chişinău : Ed. Cu drag SRL, 2010. – 170 p.
Almanahul face referință la:

• Persoane (Alexandru Aleinikov, Adrian Baciu, Nicolae Bulat, Alexandru Cazacu, Mihail Cojocaru, Aurel Lozanu, Tamara Nesterov etc.);
• Întreprinderi (SRL „FSTV”, SA Hidroipex”, Sectorul Soroca Gaz, „SRL „Mugurel”, etc.); 
• instituții (Arhivo Soroca, Grădinița nr. 17, „Cheița de Aur”, Muzeul Soroca, Primăria Soroca etc.); 
• societatea civilă (Agenția pentru Dezvoltare Durabilă și Integrare Europeană, Fundația Comunitară Soroca);
• Instituții de cult (Biserica „Sf. Teodor Stratilat”);
• Partide Politice;
• Planșe color.

Donos, Alexandru. Baștina lui Constantin Stere: – Chișinău, Universul, 2010. – 80 p.
Cartea face referință la biografia, activitatea și creația lui Stere, originar din Soroca. ni se prezintă familia lui Stere (părinții Egor Stepanovici și mama Pulheria Feodorovna) de pînă la apariți lui Constantin, dar și după moartea acestuia. Ultimul articol al cărții este o invitație în Casa-muzeu C. Stere din satul Ciripcău unde și-a petrecut copilăria și adolescența. La Horodiște, aflăm din carte, a avut loc doar înregistrarea nașterii și botezului lui C. Stere.

Trofăilă, Vasile. Raionul Soroca. Cronică documentară (sec. XV - începutul sec. XXI). - Chișinău, „VAST-M” SRL, 2006. - 543 p.

„Meleagul sorocean, stimați cititori, devine tot mai atractiv. Mai întîi, pentru că Soroca a înscris adevărate pagini de glorie în istoria Țării Moldovei, pentru că ne amintește de voievozi și oșteni ai Moldovei care au știut să apere acest pămînt binecuvîntat, Ștefan cel Mare a ridicat aici prima cetate, de pămînt. Petru Rareș a zidit-o din piatră...” afirmă Anatolie, președinte al raionului Soroca.

În această lucrare, veți afla care e imnul raionului Soroca, natura orașului, o istorie în retrospectivă, raionul Soroca după proclamarea independenței Republicii Moldova, orașul Soroca, comunele și satele neasociate și mănăstirile sorocene.

La final, veți găsi și un glosar.

Colesnic, Iurie. Profetul nemuririi noastre: Constantin Stere. – Chișinău, Ulysse, 2004. – 108.
E o altă carte ce face referință la personalitatea lui Stere.
Se face referință la activitatea lui C. Stere în politică, dar și activitatea în literatură. În final, citiți scrisoarea adresată dlui Ion Codreanu, deputat de Soroca, pentru țărănimea basarabeană. Cartea e însoțită și de o bibliografie selectivă.

Trofăilă, Vasile. Soroca = Сорока: schiță documentară. Chișinău, VAST-M, 2003. - 191 p.

Schita documentara Soroca incepe cu un cuvint al ex-primarului, Anatol Prisacari, care mentioneaza ca 'orcine gusta din apa Sorocii, respira aerul ei curat, imediat ii simte pulsul vietii, indrageste acest oras, la fel cum l-am indragit si eu,, stabilindu-ma aici cu traiul si munca acum aproximativ un sfert de secol.~

In urma lecturarii acestei carti, veti afla care este cintecul orasului, stema si drapelul orasului Soroca, numele Soroca, istoria tinutului, populatia, economia, ocrotirea sanatatii, cultura presei, comunitatile religioase etc.

Cartea e insotita de fotografii alb-negru dar si color ce fac referinta la vedere a orasului Soroca, institutii culturale, biserica, monumente etc.

Textul lucrării e în limbile română, rusă și franceză.

Soroca, cetate a cărții românești: album. 1993-2003. - Buzău, Alpha MDN, 2012. - 47 p.

„Biblioteca V. Voiculescu” conservă sute de imagini foto și mărturii despre Soroca, în pregătirea pentru tipar a unor lucrări. Înființarea unei biblioteci cu cărți în grafie latină în Basarabia era iminentă”.

„Lucrarea de față, căreia i-am dar forma unui album, cuprinde o parte din amterialul iconografic și arhivistic, referitor la temă, din instituția pe care am condus-o pînă în luna mai a.c. Desigur, au existat cîteva întîlniri, în Buzău și Soroca, la care nu am fost prezent, exclusiv în ultimii ani, imortalizate de alte persoane. M-am bazat cu cîteva excepții, pe fotografiile (bune-rele) realizate de mine, însoțite și cu alte dovezi, în total 65 de piese, bibliografie și note” afirmă autorul, Alex Oproescu. 

În acest album veți găsi poze alb-negru ce face referință la cetatea Soroca, întîlniri diverse în orașul de pe Nistru, cu diverse personalități, deschiderea filialei de carte românească „Basarabia”, întîlnire cu scriitori din Buzău etc.

Bulat, Nicolae. Județul Soroca: file de istorie. Chișinău: Ed. Arc, 2000. - 350 p.

Nicolae Bulat s-a născut la 10 februarie 1952 în satul Cureșnița, județul Soroca. În anul 1974

absolvește Facultatea de Limbi Străine a Universității de Stat din Chișinău. A fost profesor de limba engleză. Din 1992 este muzeograf, apoi director al Muzeului din Soroca. În prezent este specialist principal în domeniul patrimoniului, director al Muzeului de Istorie și Etnografie Soroca.

A mai publicat: Cîteva date despre morărit în ținutul Sorocii și despre morile plutitoare de pe Nistru (1512-1960), în Acta Musei Porolissensis, XIX, Zalău 1955; „Solidaritatea” - din istoria Asociației corpului Didactic din județul Soroca, 1918-1949, în Tyragetica, VI-VII, Chișinău, 1998. 

A lucrare mai e și Județul Soroca: file de istorie. 

Monografia în cauză face referință la cîmpia Sorocii, ținutul Soroca, tîrgul Soroca - centru comercial și administratic, adminstrația tîrgului Soroca, vama, monede și măsuri, industria, agricultura, medicină, învățămînt, Gazeta Deșteptarea, administrația etc.

Vataman, Paul. Figuri sorocene. – Chișinău : Știința, 1993. – 181 p.
Lucrarea conturează o serie de portrete ale figurilor reprezentative ale renașterii naționale, proveniți din acest județ: Emanuil Gavriliță, Simeon Murafa, Iustin Frățiman, Vasile Al. Florea, Vasile Sacară, Constantin Th. Cazimir.

Чеботаренко, Г. Ф. Крепость на Днестре = The fortress on the Dniester - Кишинев, Тимпул, 1989. - 79 C.

Este o lucrare mai veche în două limbi: rusă și engleză. 

Face referință la istoria cetății Sorocii și importanța pentru cultura Moldovei, inclusiv faptul că a fost inclusă ca obiectiv turistic. Lucrarea include și imagini color și alb-negru ale cetății Soroca.

Чеботаренко, Г. Ф. Сорокская крепость - памятник старины. - Кишинев: Штиинца, 1984. - С. 80.
Este o lucrare mai veche în două limba rusă și face referință la cetatea Sorocii. Sunt și imagini ce fac referință la diverse oale.

Imagine: www.bp-soroca.md