sâmbătă, 19 decembrie 2015

Zece curiozități despre Cetatea Soroca

„Dormită într-o melancolie netulburată, cetățuia medievală a vechilor străji sorocene”
Mihail Sadoveanu (1880–1961)

Cetățile (lat. civitas, civitatis– oraș, stat) reprezintă edificii fortificate sau orașe înzestrate cu cele necesare pentru a face față unor asedii îndelungate. Sub aspect istoric, erau înzestrate cu garnizoane permanente. Primul Război Mondial (1914–1918) a distrus definitiv mitul despre invincibilitatea acestora asupra spațialității izolate, de aceea s-a început construcția unor zone extinse fortificate și modernizate. De exemplu, Linia Maginot (după numele ministrului apărării al Franței), edificată în perioada interbelică, este constituită din obstacole antitanc, fortificații de beton, cazemate etc.

La sfîrșitul sec. XIV – începutul sec. XV, în Țara Moldovei s-au construit cetățile Cetatea Albă, Neamț, Hotin, Suceava. Inițial erau construite din pămînt și lemn, apoi din piatră.

În prezent, în Republica Moldova cel mai vizibil sit istorico-cultural și turistic este Cetatea Soroca, situată pe malul drept al fluviului Nistru, monument protejat de stat de categorie națională.

1. Cetatea de piatră de la Soroca este menționată documentar în 1512, în timpul lui Bogdan al III-lea (1504–1517), în calitate de „strajă împotriva păgînității”.

2. În 1905, Cetatea Soroca a fost vizitată de istoricul Nicolae Iorga (1871–1949) și baronul bucovinean Nicu de Flondor (1872–1948). N. Iorga a descris fortăreața în felul următor: „Ea (Cetatea Soroca – n.n.) a fost numai o strajă în calea tătarilor, făcută pe vremea lui Ștefan cel Mare, puternic, dar în pripă, din bolovani greoi, de pîndari, pentru cîțiva arcași și pentru pîrcălabi... Turcii n-au luat-o fiindcă n-avea însemnătate militară… Rușii au luat-o întotdeauna fără lupte”.

3. Concepția arhitectonică este de sorginte italiană, venită în Moldova prin filiera zidarilor bistrițeni. Planul Cetății Soroca are analogii și rigori matematice cu Castelul de Monte, fortificație din sud-estul Italiei, ctitorită de împăratul Frederic al II-lea de Hohenstaufen în sec. XIII. În urma ocupației cetății de armata leșilor, în 1685, se resimte influența arhitecturii poloneze, datorită reconstrucției esențiale a interiorului.

4. Cetatea Soroca are o curte interioară în formă de cerc cu diametrul de 30,5 m, fiind prevăzută cu cinci turnuri (patru cilindrici, iar al cincilea, servind ca poartă de intrare – rectangular) înălțate la circa 20 m.

5. În timpul războiului turco-polon (1692–1699) a avut un rol esențial în sistemul defensiv al armatei poloneze.

6. Investigațiile arheologice din cetate au scos la lumină emisiuni monetare de sorginte suedeză, poloneză, otomană, rusească și moldovenească.

7. Cetatea Soroca a fost restricționată pentru vizitatori atît în perioada țaristă, cît și în perioada interbelică și postbelică. Accesul era permis doar unor înalți demnitari. Doar din 1978, după investigații arheologice (1968–1969) și lucrările de reparație, s-a permis accesul publicului larg.

8. La 7 ianuarie 1989, în fortăreața medievală a avut loc prima omagiere publică a domnului Ștefan cel Mare, consacrată victoriei asupra turcilor la Vaslui (1475).

9. Cetatea Soroca a fost restaurată în cadrul unui proiect transfrontalier, sprijinit financiar de Consiliul Uniunii Europene, fiind realizat de un grup de experți din Republica Moldova (șef de proiect – E. Bîzgu) și România (șef de proiect – A. I. Botez).

10. Cea mai recentă apariție editorială în domeniul cercetării fortificației medievale Cetatea Soroca o reprezintă materialele unei conferințe științifice publicate în volumul „Cetatea Soroca – istorie, memorie și tradiții seculare” (Chișinău, Editura Arc, 2015, 280 p.), coordonată de doctorul în istorie Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Materialele semnate de cercetători științifici consacrați din Republica Moldova (Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Mariana Șlapac, Sergiu Musteață, Ion Tentiuc, Ion Ursu, Silviu Andrieș-Tabac, Ana Boldureanu, Nicolae Bulat, Virgil Pîslariuc, Tamara Nesterov, Sergiu Bacalov ș.a.) și România (Sergiu Iosipescu, Andrei Adrian Rusu, Andrei Asăndulesei ș.a.) reflectă cea mai sistematică cercetare pluridisciplinară în domeniul de referință, inclusiv prin aplicarea investigațiilor inovaționale din arheologie, numismatică, castelologie, arhitectură, heraldică, arheozoologie, genealogie, arhondologie etc.

Sursa: XENOFONTOV, Ion. Zece curiozități despre Cetatea Soroca [online] [citat 21.12.2015]. Disponibil : http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-cetatea-soroca_12988

marți, 1 decembrie 2015

Să păstrăm patrimoniul arhitectural-istoric!

Starea patrimoniului arhitectural-istoric autohton lasă de dorit, iar ceea ce este în intenţii şi vorbe mai rar se transformă în fapte. În raionul Soroca avem 411 monumente arheologice, istorice, arhitecturale şi de artă, dintre care 66 sunt în oraş. Soroca este o urbe ce are un loc deosebit în istoria naţională, iar Ministerul Culturii şi Parlamentul urmează să ne atribuie în curând statutul de oraş istoric, unicul de acest fel din Republica Moldova.   Şi chiar avem cu ce ne mândri, numai cetatea medievală cât face (apropo, după redeschiderea acesteia din vânzarea biletelor s-au adunat până acum circa 170 mii de lei — n.a.). În plus, la Soroca s-au mai păstrat clădirile de epocă ce au fost construite în a doua parte a secolului XIX şi prima parte a secolului XX, în unele dintre aceste monumente se află sediile unor instituţii ale statului, altele fac parte din fondul locativ. Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca, afirmă că în comparaţie cu ceea ce se întâmplă la Chişinău, în Soroca situaţia se deosebeşte. “La noi se mai păstrează, dar avem altă problemă: multe clădiri au fost privatizate şi intră în fondul locativ. Aşa că ar trebui ca proprietarii lor să fie atenţionaţi că aceste construcţii fac parte din patrimoniul nostru cultural. Reparaţiile faţadelor acestor clădiri trebuiesc gestionate de arhitectul oraşului pentru a nu fi schimbate, iar dacă se scot geamurile trebuie puse altele în loc tot din lemn, dar nu termopane”, zice domnul Bulat.

Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca:“Avem nevoie un concept unde să fie o concordanţă dintre monumentul arhitectural şi trotuare. La noi în oraş totul este peticit, fiecare a făcut cum vrea. Odată cu primirea de către Soroca a statutului de oraş istoric primăria ar trebui să facă un concept şi să fie foarte dură şi strictă în păstrarea imaginii ca oraş vechi. Clădirile vechi nu trebuie să aibă termopan şi nici bisericile, care tot sunt monumente de arhitectură de valoare naţională”. Ce mai afirmă directorul Muzeului de Istorie și Etnografie, vedeți aici.

Articolul în întregime puteți să-l citiți accesînd sursa.

Sursa: ȘERBATE, V. Să păstrăm patrimoniul arhitectural-istoric! [online] [citat 1.12.2015]. Disponibil : http://odn.info.md/moldova_plus/2015/11/12/10753_sa-pastram-patrimoniul-arhitectural-istoric

O călătorie în orașul Soroca

Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la orașul Soroca.
Autorul articolului, Romulus, ne face un tur al orașului, indicîndu-ne ce locuri a vizitat, poza la fiecare obiectiv și monument și ce ar trebui să vizităm. Articolul îl puteți citi aici.