Satul Cosăuți din Soroca

Sat de hotar, unul dintre cele mai vechi din preajma Cetății Soroca, situat la 50 km de or. Florești și la 170 km de Chișinău și numai 10 km de orașul Soroca. A fost atestat la 17 ianuarie 1517.

Satul și moșia lui mai este înconjurat de păduri cu arbori seculari. Vatra lui are cam 1 km lățime și 7 km lungime, în partea de jos o carieră de piatră bună cum nu se mai află prin Moldova stăpînește pe 3-4 km malul Nistrulului. Dinspre rîu terasa se mărginește cu malul înalt, bazele sînt formate din granituri, acoperite cu depunerile cretaceului, sermaționului, precum și cu sedimentele cuaternare și recente.

În pădurea „Jeloboc” de la Cosăuți crește un stejar prețiolat pe un sector silvic deosebit de prețios. Arborele are peste 280 de ani, un diametru de 123 cm și o înălțime de cca 30 m. Tot aici mai crește un stejar de 180 de ani, precum și alți stejari seculari. La cca 100 de ani ajunge și vîrsta unor arțari de aici. 

Arheologii au stabilit că teritoriul s. Cosăuți a fost populat de om încă în epoca paleoliticului inferior. 

Documentar, însă, satul este atestat într-un hrisov semnat de Bogdan III, domnitorul Moldovei, pe 17 ianuarie 1517, prin carea i-a fost dăruit lui Luca Arbore, portar de Suceava, „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”, satul Soloneț, schimbat apoi cu „Cosăuți, Tricinți și Strijacăuți”, apoi „sub ascultarea cetății Soroca”. 

Recensămîntul din 1772-1773 înregistrează Cosăuții în ascultarea Mănăstirii Huși, cu 35 case de locuit și cîteva pustii. Alte date pînă aici n-au fost încă descoperite. O știre ne informează că în 1729 aici, în valea Nistrului, exista o mănăstire întemeiată de ieromonahul Pavel Dobîă și ieromonahul Gavriil. Complexul monastic constituia o biserică veche de lemn, acoperită cu șindrilă, cu 2 clopote mari și 3 mici, cu 5 chilii de lemn, acoperit cu stuf, în care viețuiau 9 călugări și preoți. Fără îndoială, e vorba de Mănăstirea Cosăuți, despre care, la 26 iunie 1883, aflăm că a fost desființată și predată Mănăstirii Călărăușeuca. Abia spre sfîrșitul sec. XX, după 160 de ani, s-a purces la reînvierea sfîntului locaș, în 1993 începînd noile lucrări de construcție. Prin osîrdia arhimandritului Ieronim, starețul actual al mănăstirii, s-a ridicat biseirca „Acoperămîntul Maicii Domnului, hramului căreia se sărbătorește la 15 octombrie, o clădire pentru chiliile călugărilor, trapeza, un iaz, acareturi gospodărești, s-a amenajat izvorul, teritoriul și împrejurimile locașului. În 1793 mai activa și o biserică de lemn, reconstruită în 1882.
În 1817 Cosăuții făceau parte din ocolul Nistrului, jud. Soroca, și număra 115 gospodari. Stăpîn pe sat era Iordache Varfolomeu. Recensămîntul din 1859 a stabilit că în Cosăuți trăiau 202 familii cu 896 de locuitori.

Mai multe detalii referitor la această localitate aflați citind sursa.

Sursa: Victor Ladaniuc. Cosăuți. În: Localitățile Republicii Moldova. Chișinău, Draghiștea, 2005, vol. 5: Cos.-Dră. pp. 25-38.