Iustin Frățiman s-a născut în Cuhurștii de Sus, la 1 iunie 1870. E fiul dascălui Ștefan Frățiman, un fel de erudit în meseria lui, cunoscînd limbile greacă, română și slavonă. Familia lui se trage din Călineștii Moldovei.
De mic copil, Iustin a fost pregătit în familie de către fratele său Petru, preot. A fost o fire studioasă, cu o mare putere de asimilare intelectuală. A fost trimis la școala spirituală din Edineț. Teodor Ruga, fost coleg de școală a lui Frățiman afirma „era o fire timidă, modestă. În timpul meditațiilor, între orele 4-6 și 7-9, se ocupa de lectura particulară, iar lecțiile le pregătea numai în timpul recreațiilor. Biblioteca era la etajul II. Bibliotecarul, pedagogul Dodul, distribuia zilnic elevilor cărți, între orele 12-1. Nu era zi ca Frățiman să nu ia cărți noi. Într-o zi, aproape de ora 1, Iustin Frățiman a adus pentru predare cartea luată, la ora 12. Pedagogul s- înfuriat și l-a certat cu vorbele că-și bate joc de cărți. Iustin Frățiman l-a rugat să-l întrebe asupra conținutului cărții. Examenul a fost trecut cu brio și solicitantul a obținut cărți noi. Frățiman continua lectura particulară și după stingere, astfel că dimineața nu se putea scula o dată cu camarazii săi. (...) O altă trăsătură caracteristică a lui Iustin era aceea de a cerceta cîte doi-trei elevi mai mici, cărora le da sfaturi cum și ce trebuie să învețe.”
Absolvent premiant al școlii spirituale din Edineț a trecut la Seminarul Teologic din Chișinău. A fost un aprig cercetător al stării populației din Basarabia. A colindat toate satele Moldovei dintre Prut și Nistru, documentîndu-se la fața locului, cercetînd și adunînd documentele și cărțile vechi, pe temeiul cărora dovedea colegilor săi din seminar originea latină a românilor și drepturile lor asupra Basarabiei.
Iustin Frățiman a termiant Institutul Imperial de Arheologie din Petersburg și a devenit membru activ al lui, avînd în vedere atestatul din 9 mai 1907, sub nr. 194. A urmat Facultatea de Litere din Petersburg, secția istorico-filologică între 20 martie 1903 și 1910, căpătînd diploma de licență la 23 martie 1910, sub nr. 968.
Mai multe detalii despre activitatea lui Iustin Frățiman în cartea Figuri sorocene de Paul Vataman dar și în volumul III al seriei Basarabia Necunoscută de Iurie Colesnic (82-85).
Sursa: Iustin Frățiman. În: VATAMAN, Paul. Figuri sorocene. Chișinău, Știința, 1993, pp. 83-112.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu