Cetatea Soroca în filatelie, mărci și monede

Cetatea Soroca este o cetate moldovenească din secolul al XV-lea, clădită din lemn de Ștefan cel Mare, în fața vadului peste Nistru. Cetatea a fost reconstruită ulterior (mijl. secolului al XVI-lea) de către Petru Rareș, care a reconstruit zidurile în piatră.

Restaurare

Începând cu anul 2013 are loc restaurarea Cetății Soroca în cadrul Proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”: Cetățile Hotin, Soroca și Suceava, realizat de Programul operațional comun România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013, finanțat de Uniunea Europeană. Partenerii proiectului sunt Primăria Soroca (R. Moldova), municipiul Suceava (România) și Rezervația de Stat de Istorie și Arhitectură - Cetatea Hotin (Ucraina). Din cele trei milioane de euro, care este valoarea totală a proiectului, două milioane de euro i-au revenit Cetății Soroca [1].

În cele patru cetăți moldovenești de la Nistru (Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă), capul de bour a fost scos în perioada sovietică: la Hotin și Cetatea Albă gaura corespunzătoare este acoperită în general de un stindard cu stemele orașelor moderne respective, iar la Tighina de acvila rusească bicefală, din metal. Soroca, singura cetate care se află în prezent pe teritoriul controlat de Republica Moldova, este și singura care și-a regăsit, deasupra portalului, capul de bour moldovenesc.

Pe 19 mai 2015, de Ziua internațională a Muzeelor, Cetarea medievală își va deschide ușile pentru vizitatori [2], tot atunci fortăreață va găzdui și un festival medieval.

Toponimul Sorocii

Nu există izvoare documentare toponimice sigure, care ar putea explica originea denumirii Soroca. Există mai multe ipoteze susținute de cercetători:

Sărac (puțin verosimil, ținutul fiind dimpotrivă îmbelșugat);

Soroc (moșie pe hotarul țării, „sorocită” adică atribuită unui boier sau grup de boieri și de răzeși pentru apărarea țării în schimbul scutirii de taxe și biruri);

Soroc „patruzeci” în limba rusă, Soroca – „coțofană” în limba rusă sau Sroc –„termen” în limba rusă (puțin verosimil mai ales în acea epocă, dar sunt ipotezele preferate ale istoricilor ruși și sovietici);

Sora, Sorița, Sorca, Soare (nume presupuse ale primilor posesori ai moșiei situate în lunca Nistrului, unde ulterior a fost construită prima cetate);

Szarok (magh.: „cot”, cetatea aflîndu-se la o cotitură a Nistrului, ipoteză bazată pe existența cetelor de ostași Secui stabilite de domnitorii moldoveni în calea tătarilor, cu denumiri precum Miklósfalu, Vàrhély, Kis-Jenö, Csupor adică „valea lui Nicolae” – Miclăușeni, „cetățuia” – Orhei, „Izvorul Mic” – Chișinău, „Ciubăr” – Ciobruci, dar deși legăturile între Ungaria și Moldova medievale sunt bine cunoscute, nu există documente scrise dovedind această ipoteză).

În final, vă prezentăm Cetatea Soroca pe mărci, monede și filatelie:

Marcă poștală țaristă cu cetatea, din 1879

Cetatea pe un leu moldovenesc (1992; serie scoasă din circulație)

Marcă poștală regală cu cetatea, din 1941

Marcă poștală moldovenească cu cetatea, din 1995

Cetatea dinspre Nistru, pe bancnota de 20 de lei moldovenești

Note:

[1] Europenii reînvie Cetatea Sorocii Unimedia. Accesat la 01/03/2015

[2] Cetatea Soroca își va redeschide ușile pentru vizitatori pe canal2.md. Accesat la 24/02/2015

Sursa: Cetatea Soroca [online] [citat 2.02.2016]. Disponibil : https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Soroca